Datio in Solutum (2). Competitia

by Steven van Groningen on 11 February, 2016

Recent, un post de televiziune mi-a cerut sa confirm ca, anticipand legea Darii in Plata, am crescut avansul pentru creditele garantate cu ipoteca de la 15% la 35% (respectiv 40% pentru euro). Am confirmat si am explicat motivele pentru care am facut-o. Le-am explicat si intr-un articol precedent. Aceasta informatie a devenit imediat o stire, generand o serie de comentarii si reactii, de parca ar fi fost o miscare total neasteptata.

Initiatorii legii Darii in plata nu au comentat motivele/argumentele mele. In concordanta cu comportamentul lor de pana acum, au preferat sa nu fie preocupati de fapte si logica, ci sa urmeze acelasi parcurs, insultandu-si si amenintandu-si oponentii.

A fost aproape comic sa vad reactia unuia dintre suporterii Darii in plata atunci cand a notificat Consiliul Concurentei. De parca aceasta institutie nu ar fi la curent cu stirile si ar trebui incurajata sa urmareasca ce se intampla intr-unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei.

Darea in Plata va reduce competitia

In schimb, poate ca acest suporter ar fi trebuit sa ii solicite Consiliului Concurentei sa  exprime o opinie in legatura cu  legea Darii in plata. Caci, daca ar analiza impactul potential al acestei legi, ceea ce recomand calduros Consiliului, poate ca ar ajunge la concluzia ca unul dintre efectele ei ar fi acela ca va reduce competitia dintre banci.

Mobilitatea incurajeaza competitia

Un element important in stimularea competitiei in orice sector este legat de usurinta cu care un consumator se poate muta de la un furnizor la altul. Acest lucru este valabil in orice industrie, inclusiv in cea bancara. Exista reglementari specifice, precum si directive ale Uniunii Europene, care isi propun sa le faciliteze consumatorilor transferul de la o banca la alta. Cu cat clientilor le este mai usor sa se mute de la o banca la alta, cu atat mai ridicat este nivelul de concurenta pe piata bancara. E logic.

Darea in plata ingradeste mobilitatea

Care este atunci efectul Darii in plata in acest caz? 67% din totalul creditelor acordate persoanelor fizice reprezinta credite garantate cu ipoteca. Atunci cand o persoana contracteaza un astfel de credit, devine responsabila pentru rambursarea acestuia, inclusiv a dobanzii, si raspunde cu bunurile sale. Pana in prezent, bancile au acceptat avansuri de 5-15%. Cand si daca legea Darii in plata va intra in vigoare, toate creditele garantate cu ipoteca vor fi finantari bazate pe active, riscul bancii fiind legat exclusiv de valoarea activului. Vorbim de un profil de risc cu totul diferit, care va obliga bancile sa isi ajusteze politicile de risc. Asa cum am explicat aici, acest lucru presupune solicitarea unui avans mai mare.

Isi doreste cineva vreo refinantare?

Nu e deloc dificil sa observam ca cei care s-au imprumutat dand un avans mai mic (5-20%) nu vor mai putea obtine refinantari decat daca indeplinesc noile criterii (sa spunem un avans de 35-40%). Foarte putini clienti vor fi in pozitia de a rambursa in avans 20% din valoarea creditului lor pentru a se putea refinanta.

Prin urmare, Darea in Plata practic face imposibila refinantarea pentru oricine a luat un credit inainte de aplicarea legii si va “bloca” peste 450.000 de romani si creditele lor la institutia cu care lucreaza in prezent. Refinantarea nu mai este posibila. Va rugam reveniti peste 10 ani.

Cui ii e frica de Consiliul Concurentei?

Nu ma ingrijoreaza faptul ca specialistii Consiliului Concurentei vor analiza decizia bancilor de  a creste avansul la credite. Este vorba de o situatie de tip cauza-efect si de logica simpla. Ceea ce ma ingrijoreaza este faptul ca acestei institutii nu i se va solicita de catre initiatorii legii sa-si exprime opinia in legatura cu Darea in plata. Caci, daca ar face-o, sunt sigur ca ar ajunge la concluzia ca aplicarea ei ar fi daunatoare sistemului bancar, inclusiv din punct de vedere concurential.

Este nevoie de un proces corect, inclusiv de un studiu de impact

Asa cum am mai spus, exista motive, motive intemeiate, pentru care nicio tara din lume nu a legiferat o forma “dura” de Datio in solutum. Daca avem in vedere sa devenim primii care o fac, ar fi bine sa ne gandim serios inainte. Macar am putea sa ii solicitam Parlamentului sa respecte principiile si procedura de legiferare si sa realizeze un studiu de impact, respectiv sa solicite tuturor partilor interesate relevante, inclusiv Consiliului Concurentei, sa-si exprime opinia.

{ 3 comments… read them below or add one }

Claudia February 28, 2016 at 15:26

Pe bune???????Pentru ca nu sunteti o banca Romaneasca,fii atent aici! Legea darii in plata nu are cum sa afecteze obligatiile Statului roman rezultate din programul Prima casa.
Legea spune ca de ea poate beneficia si fideiusorul sau co-debitorul.
Pentru asta, este nevoie ca respectivii sa fie consumatori persoane fizice si sa notifice banca de intentia darii in plata.
Este Statul roman consumator?
Va formula vreodata Statul roman notificare de dare in plata pe motiv ca este in dificultate financiara sau pentru ca vrea sa dea o teapa onorabilei banci?
Nu.
Si, evident, nu.
Programul Prima casa nu va fi omorit de aceasta lege. Statul roman nu va da faliment din cauza acestei legi.
Se aude, dlor lobby-isti?
Se aude, BNR?

Reply

Steven van Groningen February 28, 2016 at 21:16

Incorrect. Fiecare persoana juridica, infintata in Romania este o entitate Romaneasca, indiferent de structura actionariatului.
Incorrect. Statul nu este nici fideiusoril, nici co-debitorul.

Reply

Laurentiu March 4, 2016 at 11:35

Domnule Groningen,

Dumeavoastra de ce credeti ca s-a ajuns in aceasta situatie? De ce credeti ca exista un sprijin popular atat de mare pentru aceasta lege? Este cumva din cauza faptului ca bancile nu dau 2 bani pe clientii lor si ii trateaza ca si cum ar fi niste cash cows care asteapta fie mulse de banci si suprataxate pentru absolut orice banalitate de serviciu?

Sunt perfect de acord ca bancile nu sunt institutii de caritate dar oare Raiffeisen Bank practica acelasi model de afaceri si in Austria? La fel au fost aruncati in strada si austriecii care nu au mai putut in 2009, 2010 sa-si plateasca ratele? La fel erau hartuiti cu telefoane la rude, locul de munca, la pariniti ca sa-si plateasca datoriile in conditiile in care unii nu aveau bani nici pentru nevoile de baza?
Bancile din Romania au in acest moment o problema majora…traiesc in continuare in anii ’90 desi s-au digitalizat, au adus o gramada de servicii si produse pe piata locala NU au reusit deloc sa stabileasca un dialog constructiv cu clientii. Daca in 2009 asta ar fi fost principala lor tinta si nu sa hartuiasca clientii cu probleme mai mult ca sigur ca rata NPL-urilor ar fi fost mult mai scazut iar clientii nu ar fi fost atat de defensivi in relatia lor cu bancile. Insa bancile au preferat sa tina cu dintii de tot felul de comisioane nejustificate, au preferat sa stoarca si ultima picatura de sange din piatra seaca.

Toate aceste lucruri nu s-au sters din memoria colectiva iar bancile prin declaratiile din ultimele zile care au fost destul de agresive nu vor castiga puncte pentru popularitate in relatia cu clientii.

Stabiliti un dialog real cu clientii, renuntati la ultilizarea pozitiilor de forta in realatia cu clientii, renuntati la suprataxarea clientilor in mod aberant, gasiti intelegere pentru dificultatile lor temporare si ei isi vor platii in continuare ratele …nimeni nu isi cumpara o casa ca maine sa o arunce in brate bancii si in tot procesul asta sa piarda o suma considerabila de bani. Nu veti face asta si continuati cu abuzurile se va intampla ce este previzibil…omul vine a doua zi la banca, iti lasa cheile de la apartament si incearca sa isi refaca viata. In definitiv nimeni nu are nevoie de o bataie de cap in plus cand a ajusn la fundul sacului.

O zi buna

Reply

Leave a Comment

{ 1 trackback }

Previous post:

Next post: